joi, 14 mai 2009

Curiozitate

Există şi etici care nu se sprijină pe un ţel atât de supralicitat spre superlativ, cum e Absolutul, însă aceste etici îşi dovedesc imperfecţiunea, sunt oglinda propriilor lor finalităţi. Dacă finalitatea este înaltă, atunci şi etica ei este înaltă, de calitate. Dacă este finalitatea situată mai jos pe scara valorilor, etica ei este mai imperfectă; raportul este de direct proporţionalitate. Religia este întruchiparea motivului şi destinaţiei umane resimţită mai ales în conştiinţă. Morala poate fi autonomă de religie doar în masura în care nu are ca ţel Absolutul. Dar nici morală autonomă, dereligiozată în sensul pur, nu există. Ea trebuie să aibă o finalitate, pe care se sprijină pentru că Nomosul trebuie să aibă ceva meritoriu, recompensatoriu. Dacă conştiinţa nu mai resimte finalitatea moralei, deci ea este natural vazută ca strict autonomă, înseamnă că nici moralitatea nu mai este morală, ea îşi subminează propria fiinţă. Aşadar, independenţa moralei de religie ţine de conştiinţa care nu-i resimte finalitatea. Iar dacă finalitatea este derizorie, cu atât mai mult moralitatea îşi pierde calitatea de a fi morală. Morala este forte în sine doar dacă ţelul ei este unul Absolut, abia atunci ea fortifică şi mişcă realmente pe cel care o concepe aşa. Bulgakov nu spune chiar astfel , dar aici înţeleg eu că vrea să ajungă atunci când arată sinonimia dintre morală şi nomos (lege) dar mai ales dependenţa primeia de a doua. Totuşi, „roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege”(Galateni 5.22-23).

2 comentarii:

Anonim spunea...

Pot sa nu fiu de acord cu ce spui tu? :)
Stim preabine cuvintele lui kant: "Doua lucruri m-au umplut de uimire: cerul instelat de deasupra si legea morala din mine".
Spune-mi, nu-i asa ca par a fi fost rostite de Sfinti Parinti precum Sf. Maxim Marturisitorul? O provocare.

St.Symeon spunea...

Morala in sine este buna, (este Aceea), dar exista si morale surogat, adica cele care nu se raporteaza la o finalitate nobila, care nu aspira catre Absolut; nu-L au ca reper pe El. Exista o reduplicare a moralei in autonomia omului cazut. Si cel mai bun exemplu: legislatia civila dintr-un sistem de drept are multe aplicatii imorale la adresa omului insusi.
Etica este o morala aplicata sistematic. Am vrut sa spun ca sistemul etic depinde de o axiologie, care daca la unii e cam defectuoasa (in dezacord cu revelatia), si etica poate fi afectata.
Te scandalizez si mai tare: Morala nu este doar inspiratie, ci uneori proasta-inspiratie.